Dezvoltarea marketingului, inclusiv a limbajului specializat în acest domeniu, a condus la cristalizarea unei adevărate ştiinţe legate de marcă: de alegerea, de cultivarea şi de exploatarea ei.
Astăzi asistăm la o evoluţie nemaipomenită a onomasticii comerciale. De menţionat însă că „numele ales sau creat pentru a identifica o marcă sau un produs trebuie să fie uşor de pronunţat, uşor de memorat şi nu prea lung: patru, cel mult opt litere, atât recomandă numeroasele agenţii care se ocupă de crearea numelor de marcă. El trebuie să fie atractiv şi expresiv, iar semnificaţia lui, inclusiv posibilele conotaţii, să nu vină în contradicţie cu mesajul pe care marca vrea să îl transmită publicului” [1, p. 3].
Onomastica din domeniul economiei pare să fie un compartiment unde fantezia şi ştiinţa îşi dau mâna în serviciul comunicării specializate. Dat fiind impactul atât de puternic pe care numele comerciale / de brand îl au asupra publicului, cererea de creaţii lingvistice ingenioase s-a amplificat până la apariţia unei profesiuni noi: creator de nume de marcă / brand, care practică namingul.
Namingul reprezintă procesul de creare a unui nume comercial: nume cu care compania este înregistrată şi îşi exercită activitatea comercială (semnătura comercială a firmei). Expresia „nume de marcă” face referire, de regulă, la numele instituţional (al firmei), în timp ce termenii „marcă”, „brand” – la produsele (articolele) acesteia. Numele de marcă, branduri pot reprezenta
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire